Expozitia intitulata « Memoria ca forma de justitie » a fost deschisa in seara zilei de marti, 18 octombrie, pentru 2 zile, in holul de la etajul 3 al uneia din cladirile Parlamentului European de la Bruxelles. Conceputa si realizata sub directia Anei Blandiana si a lui Romulus Rusan, ca un rezumat, o sinteza a « Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet », ea se situeaza pe linia expozitiilor organizate de catre « Fundatia Academia Civica », atat in tara, cat si in strainatate. Amintesc expozitia organizata in octombrie 2007 la Paris, la Primaria sectorului 16, de catre « l’Association pour la Fondation Memorial Sighet » prezidata de Maria Bratianu, intitulata : « Exposition Hommage aux victimes du communisme en Europe de l’Est de 1945 à 1989 ».
Expozitia de la Parlamentul European a fost organizata de catre eurodeputata Monica Macovei in colaborare cu « Fundatia Academia Civica » si plasata sub inaltul patronj al presedintelui Parlamentului European Jerzy Buzek. Ea a avut loc cand in Romania puterea reala, politica si economica, continua sa fie in mainile fostilor privilegiati ai epocii comuniste si acestia nu au nici un interes ca adevarul despre ororile comunismului sa fie pe de-a intregul cunoscut si cu atat mai putin inlaturate consecintele crimelor savarsite. Acestea au atins dimensiuni si forme pe care opinia publica occidentala este inca, astazi, foarte departe de a le crede sau intui.
La ceremonia de deschidere, la care au luat cuvantul : Ana Blandiana, Monica Macovei, prof. Stéphane Courtois (cunoscutul autor al cartii « Le livre noir du communisme »), au fost prezente 100 – 150 de persoane, printre care aproximativ 30 de invitati veniti din strainatate, marea lor majoritate din Romania. Printre acestia din urma ii mentionez pe Octav Bjoza (presedintele Asociatiei fostilor detinuti politici), Teodor Stanca (presedintele Asociatiei fostilor detinuti politici din judetul Timis), Petre Mihai Bacanu, Radu Filipescu, Gheorghe Barlea (senator PDL). Din Paris au mai venit, in afara de S. Courtois si de mine, prof. Pierre Hasner (originar din Romania) si Anca Lemaire (vice-presedinte al « Association pour la Fondation Memorial Sighet ») ; Dna Maria Bratianu si Cicerone Ionitoiu care fusesera invitati nu s-au putut deplasa din motive de sanatate. Au mai fost prezenti de asemenea dna Anneli Ute Gabanyi (Institutul de studii Internationale Berlin) si Holger Dix (directorul Fundatiei Konrad Adenauer din Bucuresti). S-a remarcat prezenta unui numar extrem de redus de oficiali romani de la Bruxelles : deputati, angajati ai diferitelor institutii europene. Printre cei prezenti ii mentionez pe comisarul european Dacian Ciolos si eurodeputatul Cristian Preda.
In alocutiunile de deschidere s-a subliniat obligatia de a nu uita si de a denunta ororile regimurilor totalitare, obligatie pe care o avem cu totii, precum si rolul pe care expozitia il are in acest context. Cunoasterea trecutului si denuntarea crimelor constitue in mod cert o etapa esentiala pe calea revenirii la normalitate, pe calea infaptuirii justitiei. Ea nu este insa, dupa parerea mea, suficienta. Memoria, chiar daca se afla la baza justitiei, nu o inlocuieste, nu se substituie ei. Titlul expozitiei ar fi fost mai adecvat daca ar fi fost formulat : « Memoria – ca etapa esentiala pe calea realizarii justitiei ». Spun aceasta pentru ca exista un pericol : acela ca procesul justitiei sa se opreasca la jumatate de drum, la denuntarea ororilor si crimelor fara ca acesta sa aiba consecinte practice. Presedintele Basescu a condamnat acum cativa ani comunismul in mod oficial, fapt laudabil. Aceasta condamnare nu a avut insa nici un efect. Responsabilii crimelor din timpul comunismului si din perioada de tranzitie continua sa fie privilegiatii regimului actual, iar victimele lor continua sa fie defavorizate. Mai grav si mai imoral inca, denuntarea verbala si fara consecinte constituie o forma de utilizare a suferintei de catre cei care sunt responsabilii ei, o excelenta manevra de castigare a unui capital electoral in tara si de credibilitate in exterior. Consider, de asemenea, ca trebuie avut in vedere faptul ca tarile care nu au cunoscut comunismul pe pielea lor au o intelegere foarte superficiala a acestui totalitarism si sunt dispuse sa aiba o atitudine « politic corecta », adica sa acorde circumstante atenuante si sa privilegieze uitarea, in detrimentul unui adevarat angajament moral. Dificultatile prin care trece astazi Uniunea Europeana se datoreaza si acestor atitudini.
Deschiderea expozitiei a fost precedata pentru cei 30 de invitati de o intalnire la Parlamentul Europeran cu eurodeputatii Monica Macovei si Cristian Preda, considerati ca reprezentand aripa reformatoare in cadrul PDL. Ambii si-au prezentat succint activitatea in cadrul PE.
M. Macovei a insistat asupra proiectului legislativ de lupta impotriva coruptiei pe care il promoveaza in cadrul PE si care intampina serioase opozitii. Ea a mentionat si faptul ca marea majoritate a europarlamentarilor romani se impotrivesc proiectului. La intrebarea pe care i-am pus-o daca va face publice numele acestora, cum mi se pare normal si util, raspunsul a fost negativ, argumentand ca nu este rolul ei. Nu a putut raspunde concret si nu a adus precizari nici la intrebarile formulate de catre presedintele « Asociatiei fostilor detinuti politici », O. Bjoza, referitoare la situatia legislatiei si blocarea, in Romania, a actiunilor in justitie privitoare la reparatiile datorate de Statul roman fostilor detinuti politici. La a doua intrebare pe care i-am adresat-o privitor la atitudinea domniei sale fata de pericolul recuperarii suferintelor victimelor epocii comuniste de catre responsabilii acestora si descendentii lor, raspunsul a fost scurt, fara comentarii : se va opune unor astfel de derapari.
Cristian Preda a explicat si a pledat in favoarea actiunii, pe care a afirmat ca o desfasoara in PDL, de promovare a valorilor europene si de critica a baronilor PD care blocheaza reformele in partid. La intrebarea pe care i-am adresat-o daca considera ca PDL s-a folosit de persoana domniei sale pentru a-si imbunatatii imaginea, altfel spus daca l-a folosit, sau daca apreciaza ca a reusit din interiorul partidului sa influenteze in directia dorita evolutia acestuia, raspunsul domniei sale a fost cat se poate de clar afirmand fara nici un fel de ambiguitate ca a fost folosit. In acest moment intervine in mod violent si cu manie proletara o militanta PDL, venita din tara ca invitat, care ii atrage atentia deputatului european ca domnia sa este ce este si se gaseste in pozitia in care se gaseste exclusiv datorita PDL si ca are obligatii clare fata de acesta si nu este admisibil sa afirme ca a fost utilizat, cand el este creatia partidului. C. Preda nu a replicat, parand usor destabilizat.
A doua zi, am trecut pe la expozitie la inceputul dupa amiezii. Era lume putina. L-am vazut pe Adrian Severin trecand prin dreptul expozitiei cu un aer preocupat si in mod evident ignorand-o. La ora 15, fiind in cladirea Parlamentului European, am participat impreuna cu Ana Blandiana la prima sesiune (erau 3 cu totul) din cadrul dezbaterii organizata de catre grupul parlamentar al PPE (Partidul Popular European) referitor la raportul Comisiei Europene privind « Memoria crimelor comise de catre regimurile totalitare in Europa ». A. Blandiana dorea sa vorbeasca despre expozitie, eu doream sa intervin, in masura posibilului, in dezbateri si sa intalnesc vechi cunostinte cu care lucrasem din 1996 (anul afilierii PNTCD la PPE) pana in toamna lui 2008, cand aripa Milut a PNTCD a fost considerata ca reprezentand PNTCD in PPE (avea stampila) si eu nu am mai participat la grupurile de lucru ale acestuia. Amintesc ca in decembrie 2010, la initiativa Lituaniei, 6 tari foste comuniste, membre UE, printre care Romania, au cerut Uniunii Europene sa elaboreze o lege care sa penalizeze negarea crimelor comuniste asa cum exista in cazul Holocaustului. A fost un demers remarcabil care pune clar semnul egalitatii intre crimele nazismului si cele ale comunismului. Se afirma ca « Justitia trebuie sa garanteze din principiu tratamentul echitabil ale tuturor victimelor regimurilor totalitare » si ca « Negarea tuturor crimelor internationale trebuie supusa acelorasi norme ». Se cerea, de asemenea, declararea zilei de 23 august (referire la pactul Hitler – Stalin) ca zi comemorativa a victimelor tuturor regimurilor totalitare. Raportul Comisiei Europene transmis Parlamentului European, pe care il dezbatea grupul parlamentar PPE, era un raspuns indirect cererii facute de catre cele 6 tari ex-comuniste. Comisia estima in acest raport ca actualmente conditiile nu sunt reunite pentru a legifera cu privire la crimele atribuite comunismului.
La prima sesiune, intitulata « cadrul juridic existent privind negarea crimelor totalitarismelor – ce lipseste ? », prezidata de Sandra Kalniete (presedinta grupului Reconciliere in Istoria Europeana) au facut comunicari : Simion Busuttil (coordonatorul grupului Libertati civile, Justitie si Afaceri interne), Aristotelis Gavriliadis (DG Justitie a Comisiei Europene), Carlos Closa Montero (Institutul de Bunuri publice si Politici), Ineta Ziemele (judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului). Comunicarile au fost de o remarcabila tinuta tehnica, dar punand in evidenta blocajul in care se gaseste elaborarea unui cadru legislativ adecvat luarii masurilor necesare abordarii corecte a crimelor comunismului, care trebuie plasate pe acelasi plan cu cele ale nazismului. In acest sens Gavriliadis a afirmat ca situatia nu este astazi suficient maturizata. La intrebarea pe care i-am adresat-o cand apreciaza ca situatia se va maturiza, el a raspuns ca nu poate estima, blocajele fiind datorate unor reprezentanti in Comisia Europeana ale unor foste tari comuniste, iar o decizie nu se poate lua fara acordul acestora. Raspunsul mi s-a parut, daca nu ciudat, ca acoperind numai o parte a adevarului . In cuvantul meu am amintit de rezolutia din februarie 2004 a PPE, la elaborarea careia am contribuit atunci activ, care stipula ca fostii membri ai politiilor politice si reprezentantii inaltei nomenclaturi nu pot candida pentru Parlamentul European si nu pot face parte din celelalte institutii europene. Aceasta rezolutie a fost adoptata de catre PPE in urma unor vehemente discutii unde cei care au pledat contra ei erau cu precadere reprezentanti ai tarilor occidentale. Daca aceasta rezolutie ar fi fost adoptata nu numai de grupul parlamentar al PPE, ci de catre intreg Parlamentul European, probabil ca dificultatile invocate de dnul Gavriliadis nu ar mai exista. Vitautas Landsbergis, fostul presedinte lituanian, important promotor al rezolutiei din 2004, a vorbit si el in acelasi sens. M-am referit de asemenea, in acest context, la situatia inacceptabila a stadiului in care se afla procesul de reparare (in masura in care asa ceva este posibil) a urmarilor crimelor comuniste. Am mentionat ca exemplu scandalul pensiilor in Romania: fostii ofiteri de securitate continua sa aiba pensii care pot depasii de 10 ori nivelul pensiilor medii, ca sa nu mai vorbim de cele ale victimele lor. Ana Blandiana a vorbit cu mult talent si patos de drama celor care au cunoscut gulagul romanesc si a famiililor lor si de lupta pe care o duce « Fundatia Academia Civica » si « Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet » pentru dezvaluirea suferintelor si pastrarea memoriei.
A doua sesiune intitulata : « Actiuni la nivelul UE pentru prezervarea si promovarea memoriei – educatie, rememorare, documentare, arhivare » a fost moderata de Laszlo Tökés, prezent in sala si la prima sesiune, fara sa ia insa cuvantul. Atat A. Blandiana, cat si eu, nu am ramas si la aceasta a doua sesiune, avand fiecare alte intalniri.
In concluzie doresc sa subliniez ca prezentarea gulagului romanesc in Parlamentul European este un eveniment cu incarcatura simbolica importanta. Toti cei care au contribuit la aceasta realizare, incepand cu A. Blandiana, M. Macovei si R. Rusan trebuie felicitati. Cum trebuie salutat faptul ca Romania face parte dintre semnatarii scrisorii adresate Uniunii Europene cu privire la penalizarea negarii crimelor comuniste. Faptul ca expozitia privind gulagul romanesc s-a desfasurat sub inaltul patronaj al presedintelui Parlamentului European, J. Buzek, care a patronat si dezbaterea raportului Comisiei Europene privind « Memoria crimelor comise de catre regimurile totalitare in Europa », este si el simnificativ, punand in evidenta sprijinul pe care Parlamentul European il acorda acestor actiuni.
Alexandru HERLEA
